Categorii
- Afaceri (414)
- Amenajari (92)
- Auto (87)
- Comunitate (60)
- Cultura (105)
- Distractii (88)
- Diverse (538)
- Educatie (147)
- Electronice (16)
- Evenimente (156)
- Familie (86)
- Fashion (65)
- Finante (73)
- Frumusete (70)
- Games (4)
- Hobby (30)
- Imobiliare (5)
- Internet (94)
- Investitii (55)
- IT&C (134)
- Job-uri (17)
- Juridic (30)
- Mass-Media (71)
- Mici Afaceri (85)
- New Media (38)
- Real Estate (33)
- Sanatate (277)
- Servicii (46)
- Shopping (178)
- Social (173)
- Software (19)
- Sport (39)
- Tehnologie (51)
- Telecom (1)
- Timp Liber (195)
- Transport (45)
- Turism (85)
Arhiva Articole
| M | T | W | T | F | S | S |
|---|---|---|---|---|---|---|
| « Feb | ||||||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
| 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
| 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
| 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
| 27 | 28 | 29 | 30 | 31 | ||
Google Plus
Like Us
Tweets
Arhiva pentru Categoria ‘Social’
Eveniment cultural ”Identitate si diversitate”
Brăila, 21 decembrie 2012
Asociaţia Pakiv România prin Centrul de Incluziune Socială pentru Persoanele de Etnie Romă, Regiunea Sud-Est în parteneriat cu Școala Gimnazială Chiscani din județul Brăila anunţă desfăşurarea unui eveniment cultural de promovare a culturii și tradițiilor minorităților brăilene în cadrul proiectului “Crearea şi funcţionarea structurilor de asistenţă axate pe ocuparea forţei de muncă – Centre de incluziune socială pentru persoanele de etnie romă”, ID 62509, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritară 6 – Promovarea incluziunii sociale, domeniul major de intervenţie 6.2 – Îmbunătăţirea accesului şi participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii.
Evenimentul va avea loc vineri, 28 decembrie 2012, în Sala de conferințe a Școlii Naționale de Excelență în Industria Ospitalității Bella -Italia, din strada Plevna nr. 176, începând cu orele 11.00.
În cadrul evenimentului, vor fi prezentate materiale documentare privind cultura și tradițiile specifice fiecărei minorități în parte, momente cultural artistice reprezentative, colinde și o expoziție de artă populară privind obiceiurile de iarnă realizată de elevi romi și neromi ai Școlii Gimnaziale Chiscani.
Informaţii suplimentare:
Asociaţia Pakiv România
Sucursala Brăila
Telefon: 0239 610 621
Web: www.cis-rom.ro
E-mail: cispersudest@yahoo.com
Mardale-Ilie Cristian
Responsabil evenimente şi conferinţe
E-mail: mardale_cristian@yahoo.com
Comunicat de presa – Studiu privind angajarea în muncă a persoanelor cu dizabilități
În România sunt înregistrate 689.156 persoane cu dizabilități dintre care doar 27.272 sunt angajate, adică un procent de aproape 4%.
Persoanele cu dizabilități încă se confruntă cu atitudini discriminatorii atunci când vor să se angajeze
Aproape 49% dintre persoanele cu dizabilităţi au încercat să se angajeze însă au întâmpinat probleme din cauza lipsei informaţiilor, iar aproape 70% s-au confruntat cu o atitudine discriminatorie din partea angajatorilor. Peste 32% dintre acestea nu au fost sprijinite de birourile de angajare, în timp ce peste 60% dintre ele au observat că locul de muncă nu era corespunzător cu starea de sănătate pe care o aveau. De asemenea, 48 de procente au reclamat faptul că interviul de angajare a fost oprit sau nu a mai existat un al doilea/probă practică după ce angajatorul a constatat că au o dizabilitate.
Întrebați despre „locul de muncă ideal”, majoritatea răspunsurilor sunt legate de evitarea experienţelor neplăcute avute anterior la alte locuri de muncă, de acceptarea şi înţelegerea de către angajator sau colegi a situaţiei lor speciale, de un program flexibil care să permită urmarea medicaţiei/tratamentelor de recuperare.
Acestea sunt o parte dintre rezultatele unei cercetări realizate în cadrul proiectului Rețeaua de Economie Socială- o premisă pentru integrarea persoanelor cu dizabilitatăți pe piața muncii.
Cercetarea a fost realizată în 4 regiuni: Nord-Est, Sud-Est, Sud si Bucuresti-Ilfov, iar în etapa cantitativă au participat 831 persoane cu dizabilități și 498 de angajatori.
Din cercetare reiese că dificultățule de integrare a persoanelor cu dizabilități sunt variante, fiind vorba în principal despre lipsa accesibilizării, adaptarea locului de muncă care ar trebui asigurată de către angajator și atitudinea discriminatorie sau lipsa informațiilor cu privire la angajarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii.
Angajatorii, descurajați de birocrație și facilitățile insuficiente oferite de stat
Cercetarea realizată în rândul angajatorilor a arătat că , în ceea ce privește facilitățile pe care firmele le au atunci când angajează personal dintr-o anumită categorie socială, companiile preferă tinerii absolvenți (79,4%) sau persoanele aflate în șomaj (56%). Doar un sfert dintre respondenți (24,9%) declară că țin cont de avantajele aduse de angajarea persoanelor cu dizabilități și le preferă pe acestea la angajare.
Mai mult decât atât, angajatorii reclamă sprijinul mic pe care îl au din partea statului atunci când vor să angajeze persoane cu dizabilități. Principalele dezavantaje pe care instituțiile care angajează persoane cu handicap le au sunt suportul mic din partea statului (72%), dificultatea cu care se poate accesa suportul oferit de stat sau cea cu care se recuperează investiția (71%).
Un alt obstacol în integrarea pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități îl reprezintă Implicarea destul de redusă a angajatorilor, aceștia preferând mai degrabă crearea de parteneriate cu actorii locali (administrația publică locală și organizațiile non-guvernamentale care se ocupă de acest domeniu) prin care acești parteneri locali funcționează drept intermediari, iar angajatorii achiziționează de la aceștia doar rezultatul final al muncii persoanelor cu dizabilități, evitând să investească pe termen lung într-o astfel de persoană.
Recomandări: de la implicarea persoanelor cu dizabilități în formularea politicilor, până la simplificarea birocrației pentru angajatori
Printre concluziile și recomandările formulare în urma cercetării se numără: consultarea și implicarea persoanelor cu dizabilități în planificarea și implementarea politicilor publice, monitorizarea aplicării legilor în vigoare, în mod deosebit a celor vizând protecția persoanelor cu dizabilități, de identificarea încălcărilor drepturilor omului, de acțiune concretă în zona sesizării discriminării și de intervenții de modificare/completare a actelor normative în scopul asigurării incluziunii sociale, acordarea de sprijin sub diferite forme angajatorilor trebuie să se manifeste atât în cadrul legislativ cât și în cel operațional, astfel că procesul ar trebui să fie mai puțin birocratic, dezvoltarea şi adaptarea programelor de formare profesională la nevoile persoanelor cu dizabilităţi.
Pentru detalii suplimentare, vă rugăm să contactați pe doamna Ecaterina Croitor, Expert implementare coordonator birou.
Str. Marasesti, nr. 15, parter, Suceava.
E-mail: ecaterina_croitor@yahoo.com
Cursul gratuit de calificare profesională „Cameraman Fotoreporter” s–a lansat
Brăila, 07 decembrie 2012
În data de 06 decembrie 2012, Centrul de Incluziune Socială pentru Persoanele de Etnie Romă (CISPER), Regiunea Sud-Est – Brăila, a organizat în cadrul proiectului “Crearea şi funcţionarea structurilor de asistenţă axate pe ocuparea forţei de muncă – Centre de incluziune socială pentru persoanele de etnie romă”, ID 62509, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritară 6 – Promovarea incluziunii sociale, domeniul major de intervenţie 6.2 – Îmbunătăţirea accesului şi participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii, Conferința de lansare a Cursului de Calificare Profesională, acreditat CNFPA – Cameraman – Fotoreporter. Evenimentul de lansare a avut loc începând cu orele 11.00 la Sala de Conferințe a Școlii Naționale de Excelență în Industria Ospitalității Bella -Italia, din Brăila. Alături de echipa Centrului de Incluziune Socială – Brăila, au dat curs invitației reprezentanți ai autorităților publice locale, ONG-uri, asociații, mass-media și cursanți, interesați de facilitarea incluziunii sociale şi profesionale a persoanelor de etnie romă.
În cadrul conferinței au fost prezentate rezultatele CISPER –ului în regiunea sud-est după 2 ani de implementare a proiectului, descrierea și strucura cursului, modalitatea de lucru, stagiile de practică și așteptările beneficiarilor.
La acest curs vor participa 20 de persoane de etnie romă și se va desfășura pe o perioadă de 9 luni la sediul Școlii Nikos Kazantzakis nr.5 – Brăila, din strada Rubinelor nr.2.
Cursanții vor avea posibilitatea să își dezvolte competențele, abilitățile teoretice și practice prin participarea la cursul de cameraman – fotoreporter, ce le va permite acestora dobândirea de cunoștințe necesare pentru integrarea pe piața muncii.
Informaţii suplimentare:
Asociaţia Pakiv România
Sucursala Brăila
Telefon: 0239 610 621
Web: www.cis-rom.ro
E-mail: cispersudest@yahoo.com
Campania de inițiativă civică “Din respect pentru sigheteni”
Nicolae Iuga propune Campania de inițiativă civică
“Din respect pentru sigheteni”
3 decembrie 2012: Sighetu Marmației. Candidatul Iuga Nicolae, pe colegiu 6 deputați Sighetu Marmației a propus locuitorilor din Sighet o Campanie de inițiativă civică prin care să atragă atenția autorităților centrale și locale, precum și candidaților la alegerile parlamentare asupra problemelor cu care se confruntă municipiul Sighetu Marmației.
Campania de inițiativă civică “Din respect pentru sigheteni” își propune să implice sighetenii activ în rezolvarea problemelor comunităților locale. În acest oraș există un număr de probleme comune care afectează cea mai mare parte a cetățenilor orașului Sighet.
Această Campanie a luat naștere în urma consultărilor cu populația, efectuată de către Nicolae Iuga, sighetean , candidat la funcția de deputat pentru Parlament. “Este o perioadă de campanie electorală și trebuie să vă spun că pe parcursul acesteia la întâlnirile cu cetățenii , am discutat multe probleme care au nevoie de rezolvare. Cred că este important ca fiecare politician, care dorește să le ceară votul, să vină în fața oamenilor și să le propună soluții pragmatice la problemele lor.Noi, sighetenii, dacă suntem uniți, putem fi o forță care să-i determine pe cei care sunt în funcții de conducere, la nivel central și local, să se implice activ în găsirea de soluții pentru nevoile noastre”, a declarat Nicolae Iuga. Această cauză este susținută și de către candidatul pentru Senat, Vasile Vlașin, care va promova aceste doleanțe la nivelul autorităților centrale.
Prima acțiune care se va declanșa în cadrul acestei campanii va fi o petiție cu strângere de semnături, numită “Opriți abuzurile Vital, accesul la apă este dreptul nostru!”. În cadrul acestei petiții sunt nominalizate trei cerințe mari, pe care le dorim rezolvate:
1. Impunerea către S.C. Vital S.A. a taxării consumului de apă în sistem individual pentru fiecare locuinţă, prin înregistrarea consumului contorizat prin apometrele individuale (contoarele) existente în interiorul locuinţei;
2. Recalcularea preţului practicat în prezent de către S.C. Vital S.A. pentru persoanele fizice, începând de la 2,5 lei / metru cub de apă (inclusiv TVA şi serviciile adiacente: canalizare etc.)
3. În cazul în care S.C. Vital S.A. nu se conformează punctelor înscrise mai sus, solicităm să luați măsurile legale ce se impun împotriva societății pentru a rezolva punctele mentionate mai sus.
Aceste tabele cu semnături vor fi la sediul de campaniei al candidatului Nicolae Iuga (Sala mică a Hotelului Tisa), cât și la voluntarii care lucrează în cadrul proiectului, care vor merge din ușă în ușă pentru a invita sighetenii să semneze.
Este important să atragem cât mai mulți sigheteni, care să se implice în aceste campanii, care arată că noi avem responsabilitate civică și nu ne mai lăsăm conduși de oameni, care au venit aici impuși de la București sau Baia Mare și care habar nu au de problemele noastre.
Biroul de presă
Candidat Nicoale Iuga
Colegiul 6, Deputați Sighetu Marmației
Dependenţă? Nu e problema mea!
În România, cetăţenii au acces doar la prima parte a tratamentului împotriva dependenţei (detoxificarea, procesul prin care drogurile sau/şi alcoolul din sânge sunt eliminate), iar la nivel naţional, există aproximativ 100 de paturi în centre mici de reabilitare. Luând în considerare aceste lucruri, ajungem la concluzia că în România, oferta de servicii de tratament este insuficientă.
Sunt de părere că până şi noua generaţie de manageri români tineri şi specializaţi ignoră problema dependenţei. Un terapeut american care lucrează la Cluj mi-a spus că a contactat o serie de firme în cadrul cărora lucrează angajaţi alcoolici şi că şi-a oferit serviciile de trainer al staff-ului de resurse umane, pentru a învăţa departamentul cum să recunoască şi să procedeze în cazul acestei boli a dependenţei. (o boală pentru care există tratamente eficiente)
S-a confruntat cu o puternică atitudine de negare şi i s-a spus că ,,în companie nu lucrează persoane dependente”. Dar adevărul este că firmele româneşti încearcă să ,,ascundă” persoanele dependente, colegii de muncă le acoperă adesea, iar mai târziu, este posibil ca acestea să fie concediate. Dar până la concediere pot trece ani buni, iar efectul asupra moralului persoanelor dependente este negativ, rezultând în stres şi productivitate scăzute. Mă întreb câţi manageri HR români ştiu că două până la patru luni într-un centru de tratament pot transforma o persoană dependentă dintr-o povară într-o resursă preţioasă.
Dependenţa este prezentă pretutindeni, la toate nivelurile sociale, în majoritatea organismelor. Semnele pot fi recunoscute foarte repede, fără prea mult efort. Cele mai frecvente sunt absenţele frecvente de la locul de munca, de obicei din motive medicale ambigue, iar în interiorul Uniunii Europene se pierd anual milioane de ore de muncă din cauza bolilor care apar ca rezultat al alcoolului.
Concedierea unei persoane dependente poate să coste foarte mult- industria aviatică a Statelor Unite estimează că e nevoie de 3 milioane de dolari pentru a înlocui un pilot 747- şi că înlocuirea poate să rezulte în autodistrugerea persoanei în cauză. Managerii trebuie să fie conştienţi de existenţa alternativelor, cum ar fi tratamentul rezidenţial. În SUA, este la ordinea zilei ca unui angajat dependent să i se ofere două variante: concedierea sau tratamentul. Mă întreb dacă în România există vreun angajat căruia i s-au oferit aceste opţiuni.
Dependenţa: o problemă marginală?
Este o greşeală să credeţi că dependenţa nu vă afectează ţara sau firmele din interiorul acesteia. Consecinţele dependenţei afectează performanţa companiilor, deşi există foarte puţine studii în legătură cu acest subiect. În toate ţările dezvoltate, dependenţa are un impact major asupra bugetelor de sănătate, sociale şi de securitate. Alegerile din SUA ilustrează bine acest lucru.
Într-o scrisoare adresată candidaţilor prezidenţiali ai Statelor Unite, Susan E. Foster de la Universitatea Columbia spune: ,, Tratarea dependenţei ca pe o boală reprezintă o oportunitate unică pentru Statele Unite de a reduce costurile pentru plătitorii de taxe, pentru a îmbunătăţi sănătatea populaţiei şi a reduce criminalitatea. Această politică relativ simplu de aplicat ar putea îmbunătăţi sănătatea şi productivitatea americanilor de pretutindeni. Este foarte logic.”
Foster ilustrează faptul că dependenţa de droguri, alcool şi tutun afectează 40 de milioane de americani, număr mai mare decât cel al diabeticilor şi al celor care suferă de boli de inimă. Un studiu din 2009 arată că agenţiile guvernamentale americane au plătit cel puţin 467 bilioane de dolari anual pentru a trata consecinţele dependenţei, (10% din bugetul federal) şi că doar 2% din aceste fonduri au fost cheltuite pentru prevenire şi tratament.
Din cunoştinţele mele,, în România nu au fost efectuate niciodată astfel de studii, iar un psihiatru reprezentant al Ministerului de Sănătate mi-a spus că dependenţa nu este pe lista de finanţare, pentru că există alte priorităţi.
Mi-aş dori ca Guvernul României să înceapă să ia în serios această problemă sau ca mass media din România să dezbată pe această temă. Primul pas e ca managerii companiilor şi responsabilii HR să înceapă să se informeze despre tratamentul rezidenţial, şi să îl trateze ca pe o soluţie alternativă la cele aplicate până acum în cazul persoanelor dependente.